Pe lângă miere care este produsul apicol principal recunoscut pentru proprietățile sale terapeutice, energetice și nutritive, apicultorii mai colectează de la albine propolis, polen, lăptișor de matcă, păstură și ceară.
Propolisul este o substanță rășinoasă, preparată de albine din rășina culeasă de pe mugurii şi ramurile tinere de cireș, vișin, plop, mesteacăn, brad, molid, salcie, la care adaugă ceară și secreții proprii. Propolisul are în compozitie: rășină, ulei, ceară, polen deci chimic conține: aminoacizi, minerale, zaharuri, vitamine (B, C, E), flavonoide, fenoli, compusi aromatici.
Propolisul este o substanța folosită frecvent în tratamentele naturiste fiind folosit în scopuri terapeutice din cele mai vechi timpuri.
Tinctura de propolis este eficientă în ameliorarea și vindecarea unei mari varietăți de probleme de sănătate:
- Uz intern: febră cauzată de boli infecțioase, hipertensiune, arteroscleroză, faringită, traheită, sinuzită, rinită, bronșită, gripă, tuse uscată, tuse convulsivă, viroze respiratorii, pneumonie, ulcer de stomac, gastrite, colite, enterocolite, paraziți intestinali, dureri de stomac, perturbarea florei intestinale, cistită, infecții reno-urinare, prostatită, inflamarea rinichilor și ficatului, menopauză, mahmureală.
- Uz extern: laringită, amigdalită, angine, eczeme infecţioase, micoze, răni superficiale sau vechi, arsuri de gradul I, adjuvant în cancerul mamar și al pielii, alunițe, negi, bătături, acnee, furunculoză, cheratite, herpes, stomatită, gingivită, afte, abces dentar, parodontoză, infecție dentară, dureri de măsele, tartru, carii, mătreață.
Administrarea tincturii de propolis:
Se recomandă administrarea zilnică a unui număr de picături egal cu greutatea corporală. Exemplu: La 90 kg, doza zilnică recomandată este de 90 picături. Acestea se împart la 3 și se administrează astfel: dimineața 30 picături, la amiază 30 picături și seara 30 picături. Se poate administra în amestec cu miere crudă.